Dragi iocani,

IMG_5190

nu v-am scris niciodată (sînteți mulți, dom’le!), dar vă citesc cu aproximativă regularitate chiar de la începuturi. Am avut destule surprize plăcute cu voi de-a lungul timpului (la tine mă uit Bogdan, dar și la tine Diana, Anca, Aron – deja ne spunem pe numele mic, ce mai!), dar acum le scriu mai ales celor care au scris în ultimele două numere – 4 și 5 – c-am apucat în sfîrșit să le termin în martie, după ce-am tot tras de ele cîteva luni.

În ciuda faptului că din principiu (unul mai nou, să fie clar) mă uit după scriitoarele fete, în numerele astea două mi-au atras atenția mai ales povestirile băieților.

Din numărul 4 cel mai mult mi-a plăcut „S-a furat mireasa”, de Cristian Boricean – n-aș ști să zic fix de ce, e acolo atmosferă, dialog, ceva istorie în spate, un pic intuită, un pic povestită, care mi-a plăcut mie mult de tot. Și „Transfăgărășan” de Felix Tzele mi-a plăcut, și mi-am dat seama cu ocazia asta că încă trebuie să mă obișnuiesc cu personaje străine în povestirile românești (ignorați piticii). Despre „Zero grade” nici nu mai zic, că deja lui Bogdan Răileanu i-am scris carte separat. Mai notăm așa, de urmărit pe viitor, Ana Erde și Ion Maxim. Am și sărit peste cîteva povestiri, nu vă supărați pe mine, oricum nu mai știu ale cui erau, dar dacă după două-trei paragrafe nu m-au prins, pare rău, cu altă ocazie. Totuși, fără legătură cu voi, românii, cea mai mare descoperire din numărul ăsta e Mariana Enriquez (omg).

Așaaa, din numărul 5 bineînțeles că am citit prima dată fetele care-mi plac mie de obicei (Lavinia Braniște și Diana Bădica), dar, recunosc că, din păcate, tura asta povestirile lor n-au fost fix preferatele mele. În schimb, deși încerc să scap de obsesia c-au ajuns să mă dispere prozele corporatiste, totuși musai să pomenesc că mi-a plăcut „Interviul” Iuliei Gherasim (pe care de altfel am remarcat-o încă de la primul număr). Posibil ca povestirea lui BAS să fi fost preferata mea, deși parcă un pic n-am rezonat cu finalul (fii liniștit, ajung și la Kaspar Hauser acușica, o tot amîn de anul trecut). În rest, să nu uit de Ștefan Niță / „La revedere, păpușă!”, un deliciu la persoana I, fix cum îmi place mie (să-l mai publicați, auziți?) și Cornel Bălan / „Pe Ana Lugojana”, care nu mai țin minte fix de ce mi-a plăcut (iertare), dar mi-a plăcut.

Iar acum, cînd eram și eu gata să zic că sînt la zi cu iocanii, aflu că apare numărul 6, deci ne mai auzim pe la vară, cînd probabil ajung și eu în posesia lui. Mă aștept să fiu impresionată, rog nu dezamăgiți.

Salutări, strîngeri de mînă, inspirație, succes și tot ce se mai urează. Ne mai citim!

L.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: