Dragă Ludmila Ulițkaia,

Cum îi spuneam, spășită, și lui Guzel Iahina, nu demult, nu pot să zic că sînt foarte la curent cu literatura rusă actuală. Adică recunosc nume de scriitori, dar nu prea i-am citit (ei, știu, nimeni nu-i perfect). Dar iată că încet încet, recuperez, și nu mă mai simt atît de vinovată. Ce voiam să-ți... Citește în continuare →

Reclame

Dragă Gabriel García Márquez,

Iată-mă scriindu-ți la aproape 10 ani de cînd te-am citit ultima dată, fără să fi intenționat nici a te citi fix acum, nici a face o pauză atît de mare între cărțile tale. Vei fi amuzat, poate, ca mine, să afli că citirea scurtului tău roman jurnalisto-detectivistic Cronica unei morți anunțate—cred că e o nuvelă,... Citește în continuare →

Dragă Daniel Mendelsohn,

A trecut mai bine de-o lună de cînd am citit cartea ta și tot m-am ferit să-ți scriu, că—poate ți se întîmplă și ție, nu știu—mereu mă fîstîcesc cînd e să le scriu oamenilor cît de mult mi-au plăcut cărțile lor, și cum m-au atins ele fix unde era nevoie. Dar, în fine, un motiv... Citește în continuare →

Dragă Augustin Cupșa,

Am citit cartea ta, Așa să crească iarba pe noi, în primul rînd intrigată de titlu (bun, plăcut, sînt faine titlurile astea formate din propoziții, dar chinuitoare la scris și posibil mai greu de ținut minte decît un Solenoid, de exemplu). Așa, și-am mai citit-o și pentru că mă intrigă și bucură în aceeași măsură... Citește în continuare →

Dragă Raluca Nagy,

Trebuie să știi, de la bun început, că am un soi de respect și admirație pentru antropologi, deci iată-te din start oarecum cîștigătoare la capitolul „Da, vreau să citesc cartea ei / lui.” Trebuie, de asemenea, să știi că înainte să citesc „Un cal într-o mare de lebede” ți-am citit și povestirea din iocan, de... Citește în continuare →

Dragă Max Porter,

  Și eu, ca mulți alții, am așteptat a doua ta carte, Lanny, cu maxim interes. Încă înainte ca ea să ajungă la mine citisem—la vreo două zile după apariție—că deja s-au vîndut drepturile pentru ecranizarea ei, și mă gîndeam: cum dom’le, chiar ATÎT de repede se mișcă lucrurile pe unele piețe de carte? Se... Citește în continuare →

Dragă Sophie van Llewyn,

Să fii din România, să trăiești în Germania și să scrii (cu succes, iată) în engleză e o combinație pe care eu n-am mai întîlnit-o. Acum, treaba asta cu succesul e subiectivă și fragilă, dar să te afli pe lista lungă a unui premiu relevant ca Women’s Prize for Fiction (plus alte premii, de care... Citește în continuare →

WordPress.com.

SUS ↑