Dragă Marilynne Robinson,

Aș fi vrut să-mi încep scrisoarea spunîndu-ți că ai fost pentru mine o revelație, că de mult n-am mai întîlnit o scriitură atît de fină, introspectivă și elegantă, dar iată-mă mărturisindu-ți că mi-a luat ceva timp (ani, chiar) pînă să ajung să o apreciez la adevărata valoare (vorbind, totuși, subiectiv). Află că am început cu... Citește în continuare →

Dragă Tatiana Țîbuleac,

Nu credeam că o să ajung vreodată să citesc un autor român în traducere, dar iată că! Pînă se mai reglează ai noștri cu ebookurile, țin să-ți spun—deși ai mai fost aisigurată, pariez—că traducerea în spaniolă sună foarte bine, complimente și lui Marian cînd vă mai vedeți / auziți. Drept să-ți spun, eu nu știam... Citește în continuare →

Dragă Veronica D. Niculescu,

Îți scriu azi pentru prima dată, cu mărturisirea că era cît pe ce să nu te citesc nici acum, dacă nu era un club de carte și—veșnică pomenire, Poliroame!—nu găseam varianta electronică a cărții tale, pentru că mai sîntem și din ăștia care nu țin musai să miroase cerneala proaspătă de tipar, unde mai pui... Citește în continuare →

Dragă Margaret Atwood,

După cum vezi, e prima dată cînd îți scriu, dar nu sîntem la prima întîlnire, dacă socotim Penelopiada și încă o carte pentru copii, despre care nu mai știu nimic, decît că tu ai scris-o și ilustrat-o. Asta dacă nu luăm în calcul și Povestea slujitoarei. Voi fi rămas, mă tem, printre puținii locuitori ai... Citește în continuare →

Dragă Cătălin Pavel,

Deși te știu (virtual vorbind, desigur) de mai mulți ani, grație goodreads-ului, și ți-am mai citit (sporadic, recunosc) articolele prin Dilema, e prima dată cînd cumpăr & citesc o carte scrisă de tine. Am vrut să scriu „o carte de-a ta”, dar e atît de multă sclifoseală pe tema asta (de-a ta, de-ale tale, că... Citește în continuare →

Dragă Maggie O’Farrell,

Sper că scrisoarea mea te găsește bine, am văzut c-ai tot fost prolifică în ultimii ani, dar eu nu te mai citisem de mult, de cînd cu dispariția lui Esme Lennox. Scuză-mă dragă, n-a fost cu intenție, o să repar neajunsul, promit. Am senzația, posibil falsă?, că promotorii au căutat (și cred că vor căuta... Citește în continuare →

Dragă Alejo Carpentier,

  Am, după cum vezi, obiceiul de-a te scoate din bibliotecă odată la 5-6 ani (pentru citit zic, că de șters de praf o fac mai des). Nu mă-ntreba ce impuls m-a făcut să iau de pe raft Concertul baroc tocmai acum—poate e totuși subconștientul care-mi transmite că, în mod neașteptat, muzica, și mai puțin... Citește în continuare →

Dragă Donna Tartt,

Nu țineam neapărat să-ți scriu acum—dar ce să și facă oamenii în vremurile astea de distanțare socială?—însă am dat ieri de o cronică la The Secret History, apărută taman la publicare, în ’92, cînd o doamnă (jurnalist? critic?), Laura Shapiro, se plîngea că oh! cartea ta ar fi putut fi întorcătoare de pagini dacă, dacă!... Citește în continuare →

Dragă Corina Sabău,

Cînd am citit prima oară despre romanul tău mi-a sărit în ochi direct aspectul lui cel mai dur (și poate relevant pentru marketing)—avorturile clandestine de dinainte de ’89—motiv pentru care nici nu m-am aruncat să-l cumpăr imediat, deși subiectul ăsta e puternic, important chiar și-acum, poate insuficient fructificat artistic (mai degrabă în film), chiar dacă... Citește în continuare →

Dragă Hubert Mingarelli,

  Profit de faptul că a nins în România (iar aici, cînd ninge, se blochează circulația, se închid școli, e o adevărată aventură) ca să-ți scriu această scurtă scrisoare, că e multă, multă zăpadă în cartea ta, și e cumva de sezon? Eh, exagerez, desigur.   Să începem cu mărturisirile. Se făcea că o fată... Citește în continuare →

WordPress.com.

SUS ↑